Arhitectura a fost, la începuturile sale, un domeniu exclusiv al bărbaților și multă vreme a continuat să fie dominat de aceștia. De fapt, dacă ne uităm la această listă (care își propune să îi includă pe cei mai cunoscuți dintre ei), vedem clar disproporția. Ei bine, astăzi femeile încep să recupereze, dar cândva ar fi fost o problemă pentru ele inclusiv accesul la studiile de specialitate.
De exemplu, s-a descoperit abia în ultimii ani că Lady Elizabeth Wilbraham, considerată până nu demult doar iubitoare de arhitectură și patroană a unor arhitecți contemporani ei, s-ar putea să fi fost de fapt prima femeie arhitect din lume. S-a născut în 1632 și în niciun caz nu ar fi putut urma o profesie în acea epocă, însă luna de miere pe care a petrecut-o cu soțul său, baron de Cheshire, i-a dat ocazia să călătorească prin Europa și, mai mult, să facă din asta un tur de studiu. S-ar părea că, pentru a-și îndeplini visul, s-a folosit de arhitecți bărbați care să supravegheze procesele de construcție propriu-zise, dar meritul pentru design i-ar aparține pentru aproximativ 400 de clădiri, inclusiv reședințe pentru familie sau biserici.
Prima femeie care a reușit să obțină o diplomă oficială de studii în arhitectură a fost Mary Louisa Page, în 1878, de la Universitatea din Illinois. Totuși, după absolvire, aceasta a ales să fie profesoară.
Apoi, în 1881, Louise Bethune, considerată de mulți prima femeie arhitect din Statele Unite, își deschidea la New York propria firmă, în parteneriat cu viitorul său soț, Robert Bethune.
Însă prima femeie arhitect cu adevărat prolifică a fost Julia Morgan, prima femeie admisă în programul de studii arhitecturale de la École nationale supérieure des Beaux-Artsdin Paris, iar cariera ei s-a concretizat în mai bine de 700 de clădiri în California.
În România, prima femeie arhitect a fost Virginia Andreescu Haret și și-a obținut diploma în București, în 1919, iar apoi și-a completat studiile cu o specializare la Roma. Ne-a reprezentat cu succes la congrese din întreaga Europă, iar în București puteți vedea și astăzi rodul muncii sale la: Palatul Tinerimea Română (Schitu Măgureanu), Colegiul Național ”Cantemir-Vodă”, Colegiul Național Gheorghe Șincai, Biserica Sfânta Treime etc. De asemenea, numele său se leagă de primele clădiri din beton armat din București și cu siguranță ați trecut pe lângă câteva ori de câte ori ați mers pe Calea Victoriei.
