Poate ca ne-ar placea sa credem ca designul interior este o preocupare a omului modern, insa, chiar daca gusturile noastre s-au mai rafinat in timp si chiar daca avem acum la dispozitie o varietate aproape nelimitata de tehnici de procesare, materiale sau chiar modele finite, preocuparea pentru infrumusetarea spatiilor in care ne petrecem timpul exista inca din Preistorie.
Sau poate ca la inceput nu a fost vorba neaparat despre estetica? Cele mai vechi piese de mobilier descoperite pana acum au fost recuperate dintr-un sit din Scotia (Skara Brae, in Golful Skaill, pe cea mai mare insula din arhipelagul Orkney). Se estimeaza ca asezarea neolitica a fost locuita in urma cu aproximativ 5.000 de ani (3200 – 2500 I.Hr.). In perioada in care oamenii abia incepeau sa se statorniceasca nu e de mirare ca locuintele lor erau construite din piatra si aveau acoperisuri din oase de balena si brazde de iarba. Iar ceea ce este cu adevarat remarcabil acolo este mobilierul – pe langa faptul ca acei oameni s-au adaptat si l-au construit din piatra pentru ca le lipsea lemnul, mobila nu era limitata doar paturi si scaune, care tin de necesitate intr-o masura mai mare, ci s-au descoperit inclusiv rafturi, dulapioare si… Sifoniere. De fapt, s-ar parea ca acele sifoniere primitive erau privite cu o admiratie aparte si erau asezate simbolic cu fata la intrare, deci erau primul element pe care l-ar fi vazut cineva care intra acolo.
Insa exista si manifestari artistice umane chiar mai vechi de atat, desi inca nu este foarte clar scopul pentru care erau create. Cele mai vechi picturi rupestre sunt mai vechi de 34.000 de ani, iar despre cele din Paleolitic se presupune ca ar fi fost mult mai mult decat desene decorative. Se crede ca erau o forma de comunicare sau faceau parte din ceremoniile religioase. S-au descoperit mai bine de 300 de pesteri care ascundeau ilustratii „primitive”, majoritatea in Spania si Franta, iar cele mai multe infatisau animale mari, dar si tipare abstracte; nu se stie de ce, dar oamenii nu apareau in desene decat foarte rar, iar atunci intr-o forma foarte schematica. Si sa nu credeti ca imaginile ar fi fost lipsite de culoare – din contra – negreala carbunelui se completa cu ocru galben si rosu, oxid de mangan si alti pigmenti naturali.
Fireste, s-au schimbat multe lucruri de atunci, insa nevoile omului de a crea, de a-si face viata mai confortabila, de a infrumuseta si de a comunica au ramas la fel de actuale, chiar daca se materializeaza in forme mult mai abstracte si cu ajutorul unor tehnici mult perfectionate.
