Poate ca multi dintre noi si-ar inchipui astazi cu greu cum ar arata diminetile lor fara cafea. Unii au ritualuri si preferinte stricte, iar altii ar bea orice cafea le iese in drum, numai sa se trezeasca. Astazi ne bucuram de arome diferite condensate de pe pamanturi indepartate si ne lafaim in luxul de a alege intre un espresso tare, un cappuccino aromat, o cafea intensa la ibric, un latte machiatto spumos si a cam inceput sa ne placa si arta din ceasca, modelata vizual din spuma de lapte, rabdare si putin talent.
Insa cafeaua a intrat in vietile europenilor abia in secolul al XVII-lea si a fost o vreme o aparitie foarte exotica. Atat de exotica incat la inceput avea oponenti care o numeau “inventia amara a Diavolului”. Ba, in 1615, cand a aparut prima data in Venetia, clericii locali si-au exprimat fatis dezaprobarea fata de licoarea neagra.
Intre timp ne-a cucerit pe cei mai multi dintre noi, asa ca nu e de mirare ca au aparut atat de multe cafenele. Poate sunteti tentati sa credeti ca abia localurile de astazi au reusit sa devina nucleul unor spatii sociale foarte vii sau chiar spatii de lucru fertile. Dar cafenelele au fost de la inceput mult mai mult decat spatii in care s-ar servi cafea si atat.
Iar daca intre timp ati inceput sa va intrebati cand au aparut primele cafenele in Europa, daca mai exista si cum arata, va raspundem cu placere imediat, desi cautarile noastre au scos la inveala si informatii contradictorii.
De pilda, cele mai vechi zvonuri spun ca prima aparitie a cafelei in Europa a fost in Istanbul, la sfarsitul secolului al XV-lea. Din pacate nu exista informatii documentate riguros in acest sens, iar cea mai apropiata data consemnata ar fi 1555, data care se refera vag la teritorii din Imperiul Otoman, insa fara alte precizari nuantate (iar la acea vreme Imperiul stapanea teritorii generoase din Europa, Asia si Africa).
Ce este cert e ca in secolul al XVII-lea fenomenul cafelei a aparut in spatiul european si a luat avant repede. Se spune ca primele cafenele au aparut in Venetia (deloc surprinzator, considerand locul sau in rutele comerciale ale vremii) in 1629, iar prima inregistrata pare sa dateze din 1645. Totusi, cea mai veche cafenea venetiana care inca functioneaza este Caffè Florian; a fost deschisa pe 29 decembrie 1720 de Floriano Francesconi si s-a numit initial “Alla Venezia Trionfante” (care s-ar traduce aproximativ prin “In cinstea Venetiei triumfatoare”). O gasiti si astazi in Piazza San Marco si veti descoperi acolo un spatiu care armonizeaza istoria si modernitatea intr-un stil aparte, cu un puternic accent artistic.
Urmatorul loc pe care pare sa-l fi cucerit cafeaua este Marea Britanie. Prima cafenea de acolo a aparut in Oxford, in 1652. Interesant este ca astazi, in exact acelasi loc, dupa ce a fost si han, si hotel, si magazin, si chiar oficiu postal, gasiti tot o cafenea – The Grand Café. In Londra, prima cafenea a fost inaugurata in 1652, de catre un grec excentric (Pasqua Roseé). Astazi, in acel loc de pe St. Michael’s Alley, din Cornhill, gasiti o placa comemorativa si asa-numitul “the Jampot” – Jamaica Wine House.
Franta s-a aliniat rapid la noua moda, iar prima sa cafenea (care inca a ramas deschisa) a aparut in 1686. Vorbim despre Café Procope, care si-a propus inca de la inceput sa fie un loc al rafinamentului si a adunat in timp clienti cu nume impresionante. Chiar a fost un spatiu unde minti luminate ca Robespierre, Danton, Alexander von Humboldt, Anatole France si altii s-au intalnit cu regularitate cu contemporanii lor si au schimbat idei care, impreuna, au revolutionat lumea.
Antico Caffè Greco este a doua cea mai veche si celebra cafenea inca functionala din Italia (dupa Caffè Florian, desigur) si o gasiti pe Via dei Condotti, in Roma, din 1760 incoace. Nu e de mirare ca tot un grec a infiintat-o si pe aceasta si, asemenea omoloagei sale pariziene, a adunat in lunga sa istorie nume uriase ca: Goethe, Byron, Stendhal, Franz Liszt, Wagner etc. Ba chiar si Casanova se pare ca a baut cafea acolo.
Cafe Frauenhuber este cea mai veche cafenea din Viena. S-a deschis in actualul loc in 1824, intr-o cladire care exista inca din 1314. Cei 800 de ani de existenta s-au tradus intr-o lunga suita de proprietari si aproape tot atatea scopuri comerciale, de la baie publica la spital sau cladire administrativa. Insa cafeneaua de astazi implineste aproape 200 de ani si in tot acest timp si-a pastrat o patina si un spirit aparte.
Cum sa nu iubim cafenelele cand stim cata istorie s-ar putea scrie in spatiile acestea primitoare? Cum sa nu cautam cel mai bun mobilier pentru fiecare astfel de proiect cand ne dam seama ca cei ce pasesc inauntru trebuie sa stea comod pentru a-si putea pune ideile cap la cap, iar din coliziunea lor sa iasa ceva maret. Serios, cafenelele chiar au fost scanteia multor inovatii in Epoca Iluminismului:
